Dacă recomanzi eliminarea deserturilor care conţin zahăr (includem aici prăjiturile, biscuiţii, dulceţurile, îngheţata), vei fi privit cu circumspecţie.

Dacă arăţi ca prezenţa zilnică a dulcelui zahăr în viaţa ta îţi va aduce un “prieten” care va rămâne cu tine (diabetul), vei fi catalogat drept nerealist şi fricos.

Iar dacă indici deserturi de tipul fructe de sezon cu smântână pentru frişcă, ciocolată neagră cu peste 70% cacao sau nuci, vei fi etichetat drept sectant.

Dacă carbohidraţii (glucidele) reprezintă “otrava”, atunci fibrele sunt “antidotul”.

În procesul de fabricaţie fibrele sunt îndepărtate căci au tendinţa, cu trecerea timpului, să devină râncede, iar asta afectează textura şi valabilitatea produsului.

Deci, mâncăm “otravă” fără “antidot”.

Toate plantele conţin fibre; o fi asta oare modul naturii de a ne spune că alimente neprocesate sunt mult mai puţin indicate consumului?