Intrând direct în subiect, SINAPSELE neuronilor conţin 4 tipuri de grăsimi care formează circa 90% din conţinutul de grăsimi, iar dintre acestea de o importanţă crucială sunt DHA şi EPA.
DHA şi EPA sunt doi acizi graşi esenţiali Omega 3, care determină fluiditatea membranei celulare şi asigură comunicarea între celulele creierului, prin creşterea semnalului la suprafaţa membranei. Sunt esenţiali întrucât corpul nu îi poate produce, astfel că trebuie să ne bazăm exclusiv pe aportul alimentar.
DHA reprezintă principalul acid gras esenţial din sistemul nervos şi din retină, aportul de DHA mărind funcţiile cognitive şi ajutând dezvoltarea pre şi post natală.
EPA are rolul de a reduce inflamaţia, efectele sale depăşindu-le cu mult pe cele DHA atunci când vine vorba despre tratarea ADHD şi a depresiilor. Iar inflamaţia este prezentă în boli precum artrită, alergii, migrene, boli de inimă, diabet şi cancer.
În ceea ce priveşte MIELINA (care acoperă şi protejează neuronii), aceasta are funcţia de a transmite şi dirija impulsurile nervoase, prin care se trimit mesaje corpului, jucând un rol cheie în îmbunătăţirea/menţinerea performanţelor cognitive.
Deteriorarea mielinei înseamnă că sistemul nervos funcţionează lent. Mielina care conţine DHA este mai fluidă, transmiterea impulsului nervos fiind îmbunătăţită.
Autorităţile europene au stabilit că limita zilnică admisă de Omega 3 pentru un adult este de 4 grame, cam 200 grame de somon.
Cele mai bune surse de Omega 3, respectiv DHA şi EPA sunt reprezentate de: somon, hering, ouă, cheddar.
Iată de ce noi la Body Engineering, pe fondul consumului mic de peşte, susţinem recomandarea de a se administra zilnic ulei de peste copiilor. Şi dacă pentru ei este benefic, de ce nu ar fi şi pentru noi, adulţii?
Având în vedere cele arătate mai sus, întrucât creierul conţine 60% grăsime şi 30% proteine, consumul de carbohidraţi (neesenţiali pentru corp), din care se metabolizează glucoză, nu îşi găseşte rostul, nu?
