Vreau să lămurim odată pentru totdeauna de ce siropul de arțar, siropul de agave, mierea și zahărul sunt substanțe nu doar nesănătoase ci TOXICE. În special pentru copii.
Siropul de agave, siropul de arțar, zahărul și mierea conțin proporții variabile de fructoză.
Toate sunt extracte, nu-i vezi pe copii să roadă trestie de zahăr sau sfeclă. La fel în Peru cu frunzele de coca, poți să molfăi cât vrei din ele, problema apare folosind extractul, varianta concentrată, procesată: cocaina.
Fructoza din miere, zahăr, fructoza pură, siropul concentrat de fructoză din porumb, siropul de agave și siropul de arțar crează în egală măsură același impact metabolic.
Alături de glucoză în gură favorizează apariția cariilor. (Bacteriile prezente în gură se hrănesc cu ele și eliberează PH acid care duce la deteriorarea smalțului).
Mai departe fructoza ajunge în sânge și este trimisă în ficat unde este singurul loc unde poate fi procesată.
Acolo fructoza este transformată în glucoză și grăsime. Picături de grăsime martori al acestui proces duc în timp la „ficat gras”. (exact, foie gras nu se face de la grăsimea din alimentaţie)
În urma acestui proces rezultă colesterol LDL, VLDL, trigliceride, care în timp alături de alți factori favorizează apariția bolilor cardiovasculare. În plus mai avem și un compus chimic rezidual – acidul uric care în timp duce la gută. Doar nu credeați că nivelul mare de acid uric este de la „excesul de proteine”, nu?
În timp fructoza crește rezistența la insulină care este precursor pentru diabet și favorizează îngrășarea care duce la obezitate, mai departe și tensiune și grăsime viscerală.
Ulterior rezistența la insulină și hiperinsulinemie duc la diabet de tip 2, obezitate, iar acestea 2 în timp duc la boli cardiovasculare. Mai târziu la bătrânețe rezistența la insulină poate duce la declin cognitiv, demență și Alzheimer.
Sigur ocazional un pic de zahăr, o linguriță de sirop de agave sau miere nu va duce niciodată la toate aceste lucruri.
Eu știu ce am mâncat toți cei 12 ani de școală și mai târziu în viața adultă, este exact același comportament pe care îl observ în școli. Copiii mănâncă zilnic MINIM 300g de zaharuri în diverse forme (inclusiv pâinea se transformă tot în glucoză). 300g/zi = 10 kg într-un an. În 12 ani de școală se ajunge la minim o TONĂ de zaharuri în toate formele. Asta este realitatea. Părinții noștri nu au știut toate aceste lucruri.
Noi ce facem, urmăm sfatul clasic al bunicilor „las’ că ați crescut, ia uite ce MARI v-ați făcut” sau trecem la treabă?
Faceți educație, verificați ghiozdanele, cereți închiderea chioșcului cu mizerii din școală. Din păcate copiii din ziua de azi vor ajunge mult mai „bine” decât am
ajuns noi.
În 1985 la nivel global erau 30 milioane de diabetici. Pentru 2030 estimarea este: 550 milioane. Viitorul sună bine.
Dr. Robert Lustig despre obezitate: http://bit.ly/1TiKRZ3
Pericolele zahărului la „România te iubesc”:
Partea I: http://bit.ly/23GQhBU
Partea ÎI: http://bit.ly/1YCPoUi
Partea III: http://bit.ly/1Qhw6O2
