Denumirea ştiinţifică este “retinol” (graţie prezenţei sale în reţina ochiului).
Plantele conţin “caroten”, care NU ESTE vitamina A. În anumite condiţii corpul poate converti carotenul în Vitamina A, dar raportul este 6: 1 (adică 6 unităţi de caroten pentru 1 unitate de Vitamina A). Deci, ideea de a consuma morcovi pentru a obţine Vitamina A nu este una inspirată.
Pe lângă limitarea menţionată mai sus, convertirea carotenului în Vitamina A este restricţionată în anumite situaţii, precum:
– Vremea rece;
– Alcoolul;
– Vârstă fragedă.
Organismul consuma rapid rezervele de Vitamina A în următoarele condiţii:
– Stres;
– Infecţii;
– Sarcina;
– Exerciţii fizice extenuante.
Cine caută surse naturale de Vitamina A le poate găsi în:
– Ficat;
– Ouă;
– Unt;
– Smântână;
– Ulei de ficat de cod.
Dacă există obiceiul de a oferi morcovi copilului, atunci ar fi bine să i se introducă în alimentaţie şi unt, căci grăsimile din unt stimulează secreţia de bila necesară convertirii carotenului din morcov în Vitamina A şi sprijină absorbţia acestei vitamine.
Vitaminele sintetice sunt mai puţin active din punct de vedere biologic, deci mai puţin eficiente. Totuşi în cazul unei alimentaţii cu nenumărate lipsuri, suplimentarea rămâne o opţiune.
Utilizarea Vitaminei A de către corp depinde de:
– Cantităţile optime de grăsime consumată;
– Buna funcţionare a sărurilor din bilă;
– Buna funcţionare a ficatului;
Vitamina A sprijină printre altele:
– Tratamentul psoriazisului (cei afectaţi au niveluri mici de Vitamina A);
– Funcţionarea glandei tiroide, mare consumatoare de Vitamina A;
– Remedierea defectelor din naştere (dinţi strâmbi sau probleme cu vederea);
– Stimularea secreţiei de suc gastric necesar dizolvării proteinelor;
– Recuperarea în cazul unui accident vascular;
– Persoanele bolnave de diabet în vindecarea bolilor asociate acestei afecţiuni;
– Sistemul imunitar.
