fbpx

Prin carbohidraţi înţelegem atât amidon, cât şi zahăr. Deci, fie că mâncăm prăjituri ori pâine/paste/cartofi, corpul transformă carbohidraţii în glucoză (combustibil necesar funcţionării organismului).

Cu titlu de exemplificare:

– 100 de grame de Pâine de secară Titan conţin 48 grame de carbohidraţi;

– 100 grame de cartofi prăjiţi aduc 39 grame de carbohidraţi;

– 100 de zahăr brun înseamnă 97 grame de carbohidraţi.

În condiţiile în care corpul uman trebuie să funcţioneze doar cu 5 grame de glucoză (dacă această cantitate este depăşită apare hiperglicemia – glucoza devine toxică), înseamnă că glucoza trebuie absorbită repede în celule.

Pe termen scurt, cantităţile mari de glucoză la o masă cauzează golirea neurotransmiţătorilor (moderatori ai creierului şi ai dispoziţiei) de serotonină, dopamină şi GABA. În plus, vitaminele din complexul B necesare formării de neurotransmiţători se epuizează căci sunt utilizate în metabolizarea carbohidraţilor, scăzând totodată şi nivelul de magneziu ceea ce impactează negativ asupra creierului şi ficatului.

Pe termen lung, creşterea nivelului de glucoză atrage reacţia numită GLICARE, adică moleculele de glucoză se leagă de proteine şi grăsimi făcând ca ţesuturile din celule (inclusiv cele din creier) să devină rigide. Noile structuri glicozilate determină creşterea nivelului RADICALILOR LIBERI, ceea ce în timp produce îmbătrânirea creierului şi declin cognitiv.

Având în vedere cele arătate mai sus, încercăm şi noi să le oferim un viitor copiilor noştri, sprijinindu-i să nu repete greşelile noastre?

WordPress Video Lightbox