fbpx

Blamată pe nedrept, grăsimea (de tipul smântână, unt, ouă, avocado, ulei de cocos, etc) este fantastică şi nu doar pentru motivele de mai jos:

A) în proporţie de 60% creierul este compus din grăsime; grăsimea alimentară este esenţială pentru funcţionarea creierului şi implicit pentru învăţare şi memorie;

B) sprijină dezvoltarea creierului fătului;

C) grăsimile bune de tipul Omega 3 şi mono nesaturate reduc inflamaţia;

D) vitaminele A, D3, E şi K necesită grăsimi pentru a fi absorbite în intestinul subţire;

E) celulele albe utilizează grăsimea în procesul de identificare şi distrugere a elementelor străine corpului;

F) grăsimea este parte componentă a membranei celulare;

G) ficatul utilizează grăsimea alimentară în producţia de colesterol.

Iar colesterolul, printre altele, este necesar pentru producţia de Vitamina D3, bila şi hormoni steroizi.

În plus, colesterolul este solicitat în vederea formării sinapselor (adică a zonei de comunicare dintre neuroni), a învelişului de mielină (cel care înconjoară şi protejează fibrele nervoase; când mielina se inflamează sau este distrusă, este întrerupt fluxul normal al impulsurilor nervoase în creier).

Lista beneficiilor consumului de grăsimi bune poate continua, dar cred că s-a înţeles ideea. Dacă vrei să sprijini dezvoltarea cognitivă a copilului, poţi apela la grăsimile bune indicate mai sus.

WordPress Video Lightbox
Hide picture