Restricţia de somn apare atât din necesităţi profesionale, cât şi personale, încât există şi o vorbă: “dacă dorm, trece viaţa pe lângă mine”.
Admitem că oboseala:
– Determină timp de reacţie încetinit (vezi somnolența la volan).
– Afectează capacitatea de a gândi clar, căci apar probleme de reţinere şi corelare a informaţiilor, ceea ce impactează asupra valabilităţii deciziilor luate.
– Compromite capacitatea creierului de a regla emoțiile, predispunându-ne la anxietate și la izbucniri emoționale nejustificate.
Îţi creşte astfel riscul de a reacţiona exagerat la evenimente fireşti, de a te simţi provocat atunci când provocarea nu există ori de a trage concluzii greşite. Dacă timpul de reacție și cunoașterea încetinesc, emoțiile par a avea o mare viteză şi a se accentua.
Întrucât trăim într-o lume în care produsele alimentare sunt disponibile oricând, ne confruntăm cu o răspândire a fenomenului obezităţii, fenomen susţinut puternic de restricţia de somn. Lipsa somnului atrage modificări ale hormonilor care reglează apetitul.
Lipsa somnului îngraşă, deşi nu conţine calorii. Şi asta întrucât coboară nivelul leptinei, hormonul care transmite creierului semnalul că a intervenit saţietatea şi creşte nivelul grelinei, hormonul care determină apariţia apetitului.
Din păcate somnul este trecut cu vederea şi atunci când vorbim despre optimizarea sănătăţii, în general, şi a imunităţii, în special.
LIPSA SOMNULUI este percepută de corp ca fiind un FACTOR DE STRES, studiile arătând o creştere a nivelului cortizolului (hormonul stresului), care activează sistemul imunitar. Şi odată activat sistemul imunitar îşi îndeplineşte rolul: luptă (şi dacă nu va identifica invadatori, VA LUPTA ÎMPOTRIVA PROPRIULUI CORP).
Deci, corpul reacţionează la privarea de somn în același fel cum reacţionează la boli. Acesta este unul dintre motivele pentru care boala autoimună Hashimoto este tot mai des întâlnită.
O noapte pierdută înseamnă o creştere a cortizolului cu 100%.
În timpul somnului creierul elimină toxinele acumulate în timpul zilei, căci posedă un sistem propriu, numit GLIMFATIC, de îndepărtare a reziduurilor, care este de 10 ori mai activ în această perioadă de refacere. Acest proces este ajutat şi de faptul că în timpul somnului celulele creierului îşi micşorează cu până la 60% volumul.
Se creează astfel mai mult spaţiu între celule, oferind posibilitatea lichidului cefalorahidian să elimine reziduurile, precum proteinele beta amiloide care formează placă identificată în cazul persoanelor bolnave de Alzheimer.
Suntem construiţi să fim activi în timpul zilei (începând cu momentul în care apare soarele) şi să ne odihnim când soarele apune (RITMUL CIRCADIAN).
Conform studiilor efectuate în laborator, tumorile cresc de 2-3 ori mai repede în cazul în care animalele sunt afectate de restricţii de somn. Şi asta întrucât producţia de melatonină este mult diminuată. Melatonină este hormonul care se declanşează în timpul somnului, cu rol antioxidant (având capacitatea de a pătrunde în fiecare celulă, căci acestea posedă receptori pentru melatonină).
Melatonina inhibă dezvoltarea celulelor canceroase şi declanşează apoptoza celulelor canceroase (celulele se autodistrug ca răspuns la un anumit semnal).
Durata somnului a scăzut de-a lungul timpului: dacă în 1910, circa 9 ore/noapte erau alocate somnului, în prezent aproximativ 30% dintre adulţii cu vârste între 30-60 de ani dorm doar 6 ore/noapte.
Recomandarea ar fi ca somnul să debuteze undeva în jurul orei 22:00.
Dobândirea unor noi obiceiuri (precum culcatul devreme) necesită timp şi efort, însă beneficiile pe termen lung merită pe deplin.
Totul porneşte de la existenţa motivaţiei de a efectua modificări de substanţă în cadrul rutinei zilnice.
Pentru a creşte calitatea somnului, ar trebui evitate sursele de lumină artificială, la fel cum ar trebui evitate sursele de cofeină şi de zahăr.
Magneziu este cunoscut pentru relaxarea muşchilor şi susţinerea somnului şi dacă nu apelăm la surse alimentare (precum spanacul şi migdalele), putem cumpăra un supliment de Mg+B6 (vitamina B6 are rolul de a ajuta absorbţia magneziului).
Având în vedere cele arătate mai sus, cât timp crezi că mai poţi performa (pe avarie)?
