fbpx
DESPRE MAGNEZIU

DESPRE MAGNEZIU

În corp avem aproximativ 25 grame de magneziu: în jur de 50% se afla în oase, iar restul în organe şi ţesuturi.

Oasele nu conţin doar calciu, ci şi magneziu şi zinc. O alimentaţie neadecvată determină acoperirea lipsurilor prin extragerea magneziului şi zincului din oase.

Importanţa acestui mineral rezultă din faptul că facilitează producerea a peste 300 de reacţii în corp, printre care:

– Obţinerea unui somn de calitate;

– Menţinerea unui nivel optim de testosteron;

– Stabilizarea glucozei în sânge;

– Funcţionarea optimă a muşchilor şi nervilor; (dacă ai cârcei, sigur ai deficienţa de magneziu).

– Sintetizarea de proteine.

Iată câteva surse de magneziu:

– Seminţe şi nuci;

– Frunze verzi;

– Cacao;

– Avocado.

DESPRE VITAMINA A

DESPRE VITAMINA A

Denumirea ştiinţifică este “retinol” (graţie prezenţei sale în reţina ochiului).

Plantele conţin “caroten”, care NU ESTE vitamina A. În anumite condiţii corpul poate converti carotenul în Vitamina A, dar raportul este 6: 1 (adică 6 unităţi de caroten pentru 1 unitate de Vitamina A). Deci, ideea de a consuma morcovi pentru a obţine Vitamina A nu este una inspirată.

Pe lângă limitarea menţionată mai sus, convertirea carotenului în Vitamina A este restricţionată în anumite situaţii, precum:

– Vremea rece;

– Alcoolul;

– Vârstă fragedă.

Organismul consuma rapid rezervele de Vitamina A în următoarele condiţii:

– Stres;

– Infecţii;

– Sarcina;

– Exerciţii fizice extenuante.

Cine caută surse naturale de Vitamina A le poate găsi în:

– Ficat;

– Ouă;

– Unt;

– Smântână;

– Ulei de ficat de cod.

Dacă există obiceiul de a oferi morcovi copilului, atunci ar fi bine să i se introducă în alimentaţie şi unt, căci grăsimile din unt stimulează secreţia de bila necesară convertirii carotenului din morcov în Vitamina A şi sprijină absorbţia acestei vitamine.

Vitaminele sintetice sunt mai puţin active din punct de vedere biologic, deci mai puţin eficiente. Totuşi în cazul unei alimentaţii cu nenumărate lipsuri, suplimentarea rămâne o opţiune.

Utilizarea Vitaminei A de către corp depinde de:

– Cantităţile optime de grăsime consumată;

– Buna funcţionare a sărurilor din bilă;

– Buna funcţionare a ficatului;

Vitamina A sprijină printre altele:

– Tratamentul psoriazisului (cei afectaţi au niveluri mici de Vitamina A);

– Funcţionarea glandei tiroide, mare consumatoare de Vitamina A;

– Remedierea defectelor din naştere (dinţi strâmbi sau probleme cu vederea);

– Stimularea secreţiei de suc gastric necesar dizolvării proteinelor;

– Recuperarea în cazul unui accident vascular;

– Persoanele bolnave de diabet în vindecarea bolilor asociate acestei afecţiuni;

– Sistemul imunitar.

DESPRE DECLINUL CREIERULUI TĂU

DESPRE DECLINUL CREIERULUI TĂU

Prin carbohidraţi înţelegem atât amidon, cât şi zahăr. Deci, fie că mâncăm prăjituri ori pâine/paste/cartofi, corpul transformă carbohidraţii în glucoză (combustibil necesar funcţionării organismului).

Cu titlu de exemplificare:

– 100 de grame de Pâine de secară Titan conţin 48 grame de carbohidraţi;

– 100 grame de cartofi prăjiţi aduc 39 grame de carbohidraţi;

– 100 de zahăr brun înseamnă 97 grame de carbohidraţi.

În condiţiile în care corpul uman trebuie să funcţioneze doar cu 5 grame de glucoză (dacă această cantitate este depăşită apare hiperglicemia – glucoza devine toxică), înseamnă că glucoza trebuie absorbită repede în celule.

Pe termen scurt, cantităţile mari de glucoză la o masă cauzează golirea neurotransmiţătorilor (moderatori ai creierului şi ai dispoziţiei) de serotonină, dopamină şi GABA. În plus, vitaminele din complexul B necesare formării de neurotransmiţători se epuizează căci sunt utilizate în metabolizarea carbohidraţilor, scăzând totodată şi nivelul de magneziu ceea ce impactează negativ asupra creierului şi ficatului.

Pe termen lung, creşterea nivelului de glucoză atrage reacţia numită GLICARE, adică moleculele de glucoză se leagă de proteine şi grăsimi făcând ca ţesuturile din celule (inclusiv cele din creier) să devină rigide. Noile structuri glicozilate determină creşterea nivelului RADICALILOR LIBERI, ceea ce în timp produce îmbătrânirea creierului şi declin cognitiv.

Având în vedere cele arătate mai sus, încercăm şi noi să le oferim un viitor copiilor noştri, sprijinindu-i să nu repete greşelile noastre?

DESPRE GLUTEN ȘI CREIER

DESPRE GLUTEN ȘI CREIER

Glutenul în limba latină înseamnă “lipici” şi reprezintă un compus proteic care acţionează ca un material adeziv, legând făina în prepararea produselor de panificaţie, precum biscuiţi, aluat de pizza, pâine, etc. Practic, glutenul face “să crească” pâinea.

Interesant este că în ultimul deceniu glutenul a început să fie folosit şi în produsele cosmetice ori în mezeluri.

Fiind lipicios, glutenul împiedică descompunerea şi absorbţia nutrienţilor în intestin. Iar alimentele prost digerate devin un reziduu în intestin, ceea ce activează sistemul imunitar şi implicit o cascadă inflamatorie.

Inflamaţia va cuprinde în timp şi creierul, fiind asociată cu afecţiuni de tipul Alzheimer, Parkinson şi screloză multiplă.

Iată pe scurt cum se petrec lucrurile: sistemul imunitar reacţionează la gluten (întrucât îl percepe ca pe un element străin, periculos) prin activarea moleculelor semnalizatoare, care stimulează inflamaţia, ceea ce determina producţia crescută de agenţi chimici inflamatori.

Deci, chiar dacă alimentele ajung în intestin, efectele nocive ale inflamaţiei vor afecta creierul.

În creier inflamaţia activează căile chimice care măresc producţia de radicali liberi. Ţesuturile şi celulele afectate de acţiunea radicalilor liberi nu mai funcţionează normal, făcându-te vulnerabil în faţa unei multitudini de boli: rezistenta scăzută la infecţii, depresii, alergii.

Surse alimentare de gluten sunt produsele care conţin: grâu, orz, secară.

DESPRE RADICALII LIBERI

DESPRE RADICALII LIBERI

Radicalii liberi sunt molecule care au pierdut un electron (de pildă, uleiul de floarea soarelui pe care îl cumperi din hipermarket este plin de radicali liberi).

În mod normal, electronii se găsesc în perechi, dar forţe (precum poluarea, stresul, razele ultraviolete ale soarelui, chimicalele şi chiar activităţile obişnuite ale corpului) pot “rupe” un electron din moleculă.

Această rupere determina molecula să caute şi să “fure” electroni de la alte molecule. Iar molecule incomplete funcţionează greşit sau nu funcţionează deloc.

Toată această activitate anormală se numeşte PROCES DE OXIDARE, care determină apariţia mai multor radicali liberi şi stimulează inflamaţia.

Acum îţi poţi imagina ravagiile produse de cartofii prăjiţi în ulei de floarea soarelui. Acum înmulţeşte cu 1000 şi vei avea imaginea dezastrelor produse de cartofii prăjiţi de la fast-food, unde uleiul nu este schimbat după fiecare prăjire.

Procesul de oxidare este limitat de acţiunea ANTIOXIDANŢILOR (adică vitaminele A, C şi E) care donează electroni radicalilor liberi, încetinind degradarea ţesuturilor. Aşa că un consum de fructe de pădure, nuci şi unt este recomandabil.

DESPRE ALZHEIMER`S

DESPRE ALZHEIMER`S

Boala Alzheimer este denumită şi “diabetul de tip 3”, din cauza strânsei relaţii cu hiperglicemia (nivel mare de glucoză în sânge) şi cu rezistenţa la insulină, cauzate de consumul mare de carbohidraţi.

Persoanele în vârstă care consumă carbohidraţi au un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta o tulburare cognitivă uşoară (precursoare Alzheimer) din categoria tulburărilor de memorie, limbaj şi gândire.

Când devii diabetic, riscul de Alzheimer se dublează.

Cei afectaţi de Alzheimer au redusă capacitatea de a descompune o proteină numită amiloid, care formează placi între neuroni atrăgând declinul cerebral.

Autopsiile au arătat un nivel crescut de amiloid şi în rinichi şi inimă, demonstrând declinul şi altor organe.

Alzheimer-ul aduce cu sine reducerea volumului creierului. Micile vase de sânge devin incapabile să transporte oxigenul şi nutrienţii în zonele pe care le deservesc.

În condiţiile în care creierul pentru a funcţiona bine conţine un nivel ridicat de colesterol, respectiv 20%, (o cantitate destul de mare dacă stai să te gândeşti), apariţia Alzheimer-ului aduce o scădere a nivelului acestuia.

Tratament pentru îndepărtarea bolii nu există. Prevenţia o poate face fiecare.

WordPress Video Lightbox